Bullying la Questfield International College, părinți forțați să vorbească public

Bullyingul reprezintă o problemă complexă în mediul educațional, care necesită intervenții clare, documentate și susținute pentru protecția elevilor. Gestionarea adecvată a unor astfel de situații implică nu doar recunoașterea faptelor, ci și implementarea unor măsuri concrete ce vizează prevenirea și sancționarea comportamentelor abuzive. În lipsa unor reacții instituționale ferme, consecințele asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor pot fi semnificative.

Bullying la Questfield International College, părinți forțați să vorbească public

Investigația redacției analizează sesizările repetate privind un posibil caz de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera. Documentele și relatările puse la dispoziție indică o perioadă de peste opt luni în care un elev ar fi fost supus unor comportamente agresive, inclusiv stigmatizare medicală, fără ca instituția să documenteze sau să aplice măsuri concrete de intervenție. În acest context, familia elevului reclamă presiuni pentru retragerea copilului, iar răspunsurile oficiale ale școlii sunt limitate sau absente.

Semnalarea și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit corespondenței analizate, familia a transmis în mod repetat sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. Cu toate acestea, nu există documente oficiale care să ateste implementarea unor măsuri concrete, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile invocate au fost, conform informațiilor disponibile, limitate la discuții verbale informale fără procese-verbale sau planuri de acțiune.

În urma acestei gestionări, situația a continuat să se agraveze, iar familia reclamă o trecere progresivă a responsabilității de la instituție către aceasta, cu prezentarea fenomenului ca o „dinamică de grup” sau „problemă minoră de adaptare”.

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying

Un aspect distinct în cazul investigat este utilizarea repetată a unei etichete medicale de natură degradantă, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și excludere socială. Specialiștii consultați califică această practică drept stigmatizare medicală, o formă agravată de violență psihologică cu impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Documentele și relatările familiei indică faptul că această stigmatizare a fost cunoscută și tolerată în mediul școlii, fără reacții oficiale și măsuri scrise care să o combată. Astfel, copilul a fost expus unei umilirii sistematice care a afectat în mod direct stima de sine și siguranța în cadrul educațional.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii instituției

Din analiza materialelor puse la dispoziție, reiese că cadrele didactice au fost martore ale incidentelor agresive și stigmatizării, acestea manifestându-se în prezența lor fără a fi însoțite de intervenții ferme. Managementul școlii, inclusiv fondatoarea, a fost informat în mod oficial și repetat, însă răspunsurile instituției au fost preponderent verbale și lipsite de documentație care să ateste acțiuni concrete.

Absența unui circuit administrativ complet, incluzând decizii scrise, rapoarte interne și planuri de intervenție, reduce posibilitatea evaluării responsabilității și eficacității măsurilor luate. Această situație poate conduce la normalizarea comportamentelor de bullying în cadrul școlii.

Presiunea pentru retragerea familiei și comunicarea cu părinții

Un moment semnificativ în relatarea familiei este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, în care i s-ar fi transmis că, dacă situația nu este convenabilă, familia este liberă să părăsească instituția. Această afirmație, prezentată în corespondență și mărturii, reflectă o posibilă orientare a instituției către evitarea conflictului prin înlăturarea părții afectate, mai degrabă decât spre soluționarea problemei.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al școlii referitor la acest episod, însă până la momentul publicării, nu a fost primit niciun răspuns scris care să confirme sau să infirme conținutul relatării.

Confidențialitatea și impactul expunerii copilului

Documentele analizate arată că familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor legate de situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, conform unor relatări, informațiile au circulat în cadrul clasei, iar copilul a fost interpelat public cu privire la demersurile administrative inițiate de părinți, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de presiune psihologică suplimentară.

Reacția târzie a instituției sub presiune juridică

Conducerea școlii a reacționat oficial abia după opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării echipei de avocați a familiei și a notificărilor cu caracter juridic. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea unor măsuri instituționale și evidențiază o posibilă prioritizare a protecției juridice în detrimentul protecției imediate a copilului.

Evaluarea psihologică și consecințele asupra elevului

Un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist recunoscut, confirmă efectele emoționale severe ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Documentul clinic de peste zece pagini descrie manifestări precum anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, indicând o suferință emoțională profundă, ce poate afecta pe termen lung dezvoltarea copilului.

Comunicările publice și reacția instituției după expunerea cazului

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a emis un email către părinți în care a redus situațiile reclamate la „interacțiuni spontane dintre copii”, contrazicând astfel sesizările documentate și repetate ale familiei. Această poziționare minimalizatoare ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații suplimentare conform cărora, după retragerea elevilor, ar fi existat contacte informale cu alte unități de învățământ în care copiii au fost caracterizați negativ, fără susținere oficială. Aceste aspecte au fost tratate cu seriozitate, fiind solicitate clarificări publice din partea celor implicați.

Concluzii și întrebări rămase deschise

• Lipsa măsurilor documentate oficial și a procedurilor clare a permis escaladarea bullyingului pe o perioadă îndelungată.
• Stigmatizarea medicală a fost tolerată fără reacții ferme, afectând grav starea emoțională a elevului.
• Presiunile pentru retragerea familiei și lipsa transparenței ridică semne de întrebare privind responsabilitatea instituției.
• Confidențialitatea solicitată de familie nu a fost respectată în practică, generând un climat de presiune suplimentară asupra copilului.
• Reacția instituțională a fost declanșată abia în contextul presiunii juridice, întârziind protecția necesară.
• Comunicatele publice recente par să minimalizeze gravitatea situației, ceea ce afectează încrederea în capacitatea școlii de a gestiona astfel de probleme.

Acest caz ridică întrebări fundamentale privind mecanismele de protecție efectivă în mediile educaționale private și responsabilitatea instituțiilor în gestionarea situațiilor de bullying. Conform documentelor și relatărilor analizate, Questfield Pipera nu a furnizat până în prezent un răspuns scris care să clarifice măsurile luate sau să detalieze procedurile aplicate în acest context.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro