Casa Gheorghe Tătărescu: O vilă interbelică-martor al puterii și memoriei politice în București

În inima Bucureștiului interbelic, într-un cartier al elitei politice și culturale, se înalță o vilă ce transcende simpla funcțiune de locuință: Casa Gheorghe Tătărescu este o mărturie tăcută a unei epoci tensionate, a unui destin politic complex și a unei concepții rafinate despre putere și reprezentare. Așezată pe Strada Polonă nr. 19, această construcție modestă ca dimensiuni, dar densă în semnificații, a fost spațiul de dialog discret între lumea publică și cea privată a unuia dintre cei mai importanți prim-miniștri ai României interbelice – Gheorghe Tătărescu. Astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, reședința își păstrează cu solemnitate și respect amprenta istorică, devenind un spațiu cultural care veghează să nu piardă firul unei memorii îndelung încercate.

Casa Gheorghe Tătărescu: între putere, memorie și transformare în EkoGroup Vila

Figura lui Gheorghe Tătărescu – politician al partidului național liberal, prim-ministru în două mandate esențiale (1934–1937 și 1939–1940) – se înalță în strânsă legătură cu spațiul locuinței sale bucureștene. Casa, un edificiu interbelic de o eleganță sobru proporționată, nu se impune prin grandori, ci prin echilibru și rafinament. Prezentă ca martoră a unor momente cruciale ale istoriei românești și a unor personalități din sfera politicului și artei, această vilă păstrează astăzi memoria într-un dialog actual, devenind EkoGroup Vila – un spațiu cultural dedicat conservării istorice, accesibil controlat și respectuos față de trecut. Povestea detaliată a acestei clădiri, concepută de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea și animată de intervențiile Miliței Pătrașcu, oferă o perspectivă profundă asupra unei lumi în care arhitectura și politica se împletesc.
Mai multe despre Casa Tătărescu și vila interbelică care o definește pot fi descoperite într-un cadru amplu de cunoaștere și reflecție.

Gheorghe Tătărescu: între modernitate politică și compromisuri istorice

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957) nu poate fi redusă la o simplă biografie politică idealizată ori vilipendiată. Provenit dintr-o familie cu rădăcini boierești și militare, cu un doctorat obținut la Paris în 1912, Tătărescu a fost un constructor al statului român modern, preocupat de reforme electorale și parlamentarism real. În decursul carierei, a traversat războiul și interbelicul, momentul dictaturii regale și începuturile comunismului, întotdeauna prin aură nuanțată: a fost un adept pragmatic al orderii și reformelor sociale, dar totodată un actor implicat în slăbirea democrației parlamentare și în compromisuri controversate cu regimul autoritar al regelui Carol al II-lea, apoi cu regimul comunist incipient.

Primul său mandat ca prim-ministru (1934–1937) a fost marcat de o guvernare eficientă, care însă a compromis libertățile parlamentare prin extinderea stării de asediu și a cenzurii. Revenirea sa într-un al doilea mandat (1939–1940) s-a consumat în zilele dramatice ale prăbușirii României Mari, sub presiunea tratatelor teritoriale și a urmărilor sale geopolitice. În perioada postbelică, într-un efort de adaptare, a susținut „politica cu fața la răsărit”, susținând o coabitare politică ce nu avea însă cum să îi salveze cariera, marginalizată ulterior și condamnată la uitare în epoca comunistă.

Casa ca extensie a puterii și reflecție a valorilor: spațiu și distincție

Casa situată pe Strada Polonă nr. 19 a fost mult mai mult decât o simplă reședință privată. Organizată cu o conștiință clară a echilibrului între reprezentare și discreție, ea s-a impus ca un spațiu în care cultura, puterea și viața de familie se intersectau subtil. Spre deosebire de vastele proprietăți politice ale contemporanilor săi, vila primește prin dimensiuni o notă explicită de reținere: o cutie a rațiunii, în care funcționalitatea și sobrietatea prevalează asupra ostentației. Astfel, biroul premierului este situat la un nivel coborât, entre-sol, accesibil printr-un portal discret – o alegere arhitecturală ce subliniază o etică a puterii exercitate fără dominare vizuală, în totala concordanță cu discursul despre datorie al Tătărescului.
Este o clădire care reflectă o mentalitate politică ce evită exuberanța, în favoarea coerenței și discreției, în deplină consonanță cu cultura boierească și rigorile familiei Tătărescu.

Identitatea arhitecturală a Casei Tătărescu: o vilă mediteraneană cu puls neoromânesc

Vila este o expresie armonioasă a unui stil la confluența modernismului temperamental și a tradiției locale. Proiectul inițial al arhitectului Alexandru Zaharia, dezvoltat și rafinat ulterior alături de asociatul său Ioan Giurgea între 1934 și 1937, propune o compoziție ce evită simetria rigidă a epocii, favorizând o eleganță vie, flexibilă – un adevărat echilibru între influențe mediteraneene și elemente neoromânești.

Detaliile arhitecturale impun respect și introspecție: portalurile inspirate din spiritul bisericilor moldovenești, coloanele filiforme variate în tratament, compoziția atent calibrată a fațadei. Un punct esențial îl constituie șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși și apropiată a Arethiei Tătărescu. Absida ce încadrează această piesă – o premieră arhitecturală preluată ulterior în alte intervenții ale epocii – este o sinteză subtilă între modernitate artistică și referințe locale. Ancadramentele ușilor, tot semnate de Milița Pătrașcu, comunică în aceeași notă un echilibru între ornamentalitatea discretă și funcțional.

Interiorul redă o ordine socială aristocratică, reflectând atât viața familială, cât și cele mai fine coduri ale reprezentării. Lumina intră generos în spațiile care se deschid spre o grădină îngrijită ce evocă, în detalii, atmosfera curților de la Balcic – un spațiu al calmului și potrivirii, o oază în mediul urban agitat.

Arethia Tătărescu: în umbra discretă a unei prezențe culturale

Doamna Arethia, cunoscută și ca „Doamna Gorjului”, a fost mult mai mult decât o simplă soție a unui om politic. Implicată în inițiative de binefacere, promovarea meșteșugurilor tradiționale și în eforturi artistice majore, inclusiv la înălțarea ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu, Arethia a avut o influență decisivă asupra esteticii și culturii casei. Beneficiară oficială a proiectului, ea a vegheat ca vila să rămână un spațiu de echilibru – nici extravagant, nici prisositor –, confecționând un limbaj potrivit statutului familiei și valorilor sale culturale. Sprijinul direct acordat de Arethia relației cu artiști ca Milița Pătrașcu subliniază această dimensiune.

Ruptura comunistă: degradare simbolică și uitare

După căderea lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, destinul Casei sale se transformă dramatic. Privită ca simbol al fostei clase conducătoare, reședința este confiscată, compartimentată și supusă unor intervenții administrative care ignoră total spiritul original. Deși constructiv este păstrată, vila devine un spațiu golit de sensul inițial, degradat lent și auscultat în tăcere. Finisajele fine pierd teren în fața uzurii, iar grădina, altădată atent amenajată, se simplifică, devenind o umbră a fostei expresivități.

După moartea prim-ministrului în 1957, casa se stinge în anonimat, fără a mai putea funcționa drept suport viu al memoriei. Această perioadă este simbolică pentru ruptura politică majora care marchează destinul lui Tătărescu și soarta multor reședințe ale elitei interbelice.

Controverse post-1989: erori și dialoguri incomode

Tranziția postcomunistă deschide o etapă de reconfigurare imperfectă a patrimoniului. Casa Gheorghe Tătărescu cunoaște o traiectorie tumultuoasă: trece prin mâna controversatului Dinu Patriciu, care aduce modificări radicale asupra interioarelor, apoi devine temporar un restaurant de lux – o transformare profund discutabilă, percepută ca o negare a vocației originare și a simbolismului istoric. Critica severă din presă și mediul profesional asupra acestor intervenții evidențiază o dificultate structurală de a gestiona moștenirea elitelor istorice fără a o banaliza sau comercializa excesiv.

Ulterior, o entitate britanică inițiază o restaurare mai calculată, revenind la valorile inițiale ale proiectului Zaharia – Giurgea și la contribuțiile artistice esențiale, marcând un pas important spre reparație culturală. Această etapă aduce un echilibru între excese și prudență și reintroduce Casa Tătărescu în discuția despre sensul patrimoniului interbelic: nu un muzeu încremenit, ci un spațiu viu, cu o memorie rentabilă cultural.

continuitate contemporană: EkoGroup Vila, un spațiu al responsabilității culturale

Astăzi, sub denumirea de EkoGroup Vila, vila se repoziționează ca un spațiu cultural activ – un punct de întâlnire între trecut și prezent, între istorie și dialogul contemporan. Disponibil pentru vizite și evenimente printr-un acces controlat, bazat pe bilete disponibile online, spațiul nu se reduce la o simplă reinstalare comercială, ci funcționează ca o instalație a memoriei și a responsabilității față de moștenirea elitei politice și culturale interbelice.

Astfel, EkoGroup Vila înalță o punte între relatarea istorică a personalității lui Gheorghe Tătărescu și reflecția asupra modului în care spațiile pot deveni martori ai epocilor. Această vilă nu șterge trecutul, ci îl poartă cu solemnitate și-l oferă, cu o discreție demnă, noilor generații. Accesul publicului se face pe bază de programare și informații, în funcție de un calendar ce privilegiază respectul față de istorie.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, prim-ministru al României în două mandate distincte (1934–1937, 1939–1940), membru marcant al Partidului Național Liberal, implicat în controversate perioade de tranziție politică între democrație parlamentară, autoritarism și instaurarea regimului comunist.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o personalitate politică distinctă de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului al XIX-lea. Confuzia se datorează asemănării numelor, dar cei doi aparțin unor epoci și domenii diferite.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu timpuriu și reușit de arhitectură interbelică, ce combină influențe mediteraneene cu accente neoromânești. Proiectul a fost semnat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, iar detalii artistice speciale aparțin sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
  Arethia Tătărescu a fost motorul cultural și factorul decisiv în menținerea unei estetici coerente, discrete și echilibrate a reședinței, implicându-se direct în proiect și în relația cu artiști importanți, asigurând astfel o expresie culturală autentică și rafinată.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  În prezent, Casa Gheorghe Tătărescu funcționează ca un spațiu cultural sub numele EkoGroup Vila. Este restaurată și disponibilă publicului contra cost, cu acces controlat, pentru evenimente și vizite contextuale, păstrând și punând în valoare patrimoniul istoric și arhitectural.

Casa Gheorghe Tătărescu invită astăzi la o incursiune meditativă în cotidianul unei epoci parcurse de conflicte, dar și de gesturi subtile, prin care clasa politică construia imagini de putere și echilibru. Vizitarea acestui spațiu nu este doar o întoarcere în timp, ci un act al responsabilității prezente față de modul în care memoria se păstrează și se poartă mai departe. Aici, pe Strada Polonă, între feroneria din alamă patinată, parchetul din stejar masiv și șemineul cu ecouri brâncușiene, încă răsună ecoul unor decizii cruciale și al unei lumi care, deși apuse, ne interpelează în mod constant.

Descoperiți această poveste complexă și nuanțată și programați-vă vizita în acest spațiu încărcat de istorie, fie că este vorba de studii arhitecturale, concerte, dialoguri culturale sau momentul personal de reflecție.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.